Dacă ar accepta copilul să asimileze tot ce ştie părintele...
Dacă s-ar putea astfel transfera ştiinţa şi experienţa de viaţă, copilul nu doar ar deveni rapid un om puternic, ci şi cu şansa de a adăuga substanţial, la rândul lui, ştiinţă şi experienţă în anii ce-i are în faţă. (Ani câştigaţi printr-un astfel de transfer.)
Dar lucrurile nu merg aşa... Cam toţi trebuie în tinereţe să reinventăm un pic de roată. Să facem experimente, greşeli...
Realizăm astfel că esenţiale sunt nu atât cunoştinţele dobândite/dobândibile cât abilitatea de a le folosi. Abilitate necesitând încredere în forţele proprii... Iar încrederea aceasta sedimentându-se prin exerciţiu practic...
